Pégas (Excalibur) Precision Scroll Saw 16 Inch

Dupa ce ani de zile ne-am tot pus intrebari de genul cum s-or fi simtind cei ocrotiti de soarta sa lucreze in tari unde o masina DeWalt reprezinta o dotare minima necesara, si am discutat teorie despre care o fi mai bun, DeWalt, Delta, Hegner sau Proxxon, ar fi timpul sa ajungem si la raspunsuri, cu conditia sa mai fim suficienti pe aici pentru un dialog. Cu ocazia unei deplasari de serviciu la o sesiune de comunicari organizata de o firma colaboratoare in conditii excelente in capitala Bavariei, Munchen, mi-am luat inima-n dinti si am dat o raita la magazinul din link-ul :
https://www.dictum.com/en/tools/woodworking-metalworking/saws/mitre-saws-saw-guides/704764/pegas-scroll-saw-16-inch
In acest loc orice pasionat de lemnarie se simte ca un copilas intr-o fabrica de dulciuri din Elvetia. Si eu venisem dupa niste marfa "elvetiana" a unei firma cu care mai lucrasem, fabricantii elvetieni de lame (bijuterie, traforaj si altele) Pégas. Nu, nu fac biciclete in Romania, ca nu si le-ar permite nimeni . M-am uitat la un Hegner, primul pe care il vedeam, si mi s-a confirmat prejudecata (ca ar fi supraevaluat), am admirat modelul mai mare din gama Pégas Precision Scroll Saw 21 Inch, care fusese prima mea alegere, am cantarit faptele si-am mers pe modelul de baza gamei. In 7 ani rareori mi-au trebuit peste 40 cm de adancime de taiere, si m-am descurcat intotdeauna; in plus masina mai mare venea la pachet cu o factura mai mare (iar cea de 30 de inch, cu una groaznica) si mai trebuia si adusa din Munchen, nu era suficient sa o cumpar. Iar la calatoria cu avionul marfa grea costa scump. Am achitat-o (pana la anul inca voi mai achita la ea), am plimbat-o prin Munchen cu metroul si taxiul (langa mine pe bancheta, in portbagaj la Mercedes n-a incaput), am platit la Lufthansa taxa pentru greutate suplimentara si am adus-o acasa. A fost o nebunie, stiu. Si fara nebunie inca discutam teorii. Mai e nevoie si de nebuni - daca le iese pot avea sansa sa fie considerati vizionari.
Masina in cauza este de fapt modelul Excalibur, care intre fanii domeniului nu mai are nevoie de introducere. Doua firme europene, Pégas din Elvetia si Axminster din Anglia, le vand sub licenta, si le fabrica in R.O.C (Taiwan). Calitatea se simte din greutate - grosimea profilelor si tablelor nu are nimic comun cu tablaria de pe Einhell. Mecanismul este cu brate scurte, masa nu se poate inclina (se inclina mecanismul) si din cateva probe "la rece" nivelul vibratiilor este foarte scazut. Pentru trecerea de la o decupare la alta se desface prinderea de jos, nu de sus (sunt suruburi fluture, nu se folosesc scule, iar suruburile au in ele insertii care se pot uza fara a scoate suruburile din uz) si se ridica lama impreuna cu tot bratul superior, pentru a fi introdusa in urmatoarea gaura. Inca nu a ajuns in atelier, va trebui sa fac modificari la aranjament. Va mai tin la curent, daca isi manifesta cineva interesul.

Cred ca e o jucarie pe cinste!La proba cum s-a comportat?

S-a comportat si se comporta... cum sa zic? Daca ne-am putea programa un vis frumos in lumea traforajului perfect asa ar merge. In prezent fac niste cutii cu multa dantela pe capac si laterale, le fac in stiva, din placaj de 8 mm de ceiba. In 16 mm taie de nu se mai satura. Din cauza bratelor scurte lama se misca pe un cerc mic, oscileaza destul de mult inainte-inapoi si taie "agresiv", dar te obisnuiesti. Acum am taiat tot din interiorul capacului si ma pregatesc sa tai conturul exterior, si pentru asta am pus in stiva si doua placi pentru fundul cutiei, adica voi taia in grosime de 32 mm, cu o lama care taie de vreo 5 ore (tot Pegas, sunt foarte bune). Schimbatul dintr-o gaura in alta tine uneori si 5 secunde, daca am grija sa nu se strambe lama. Zgomotul este foarte redus, si stabilitatea exemplara. Ar trebui sa infiintez un club local, ar face fata si folosita in schimburi.

M-a bucur ca sunteti multumit de ea si la cat mai multe proiecte.In legatura cu pamzele,de unde le procurati?Eu am luat de la Dedeman ceva cu numele de Taifun si Goliat parca dar cam slabute.Vorbesc din punctul meu de vedere, al unui incepator in ale traforajului electric.

Lame am cumparat din multe locuri, si daca nu ma apuca in curand febra cumparaturilor as putea sta linistit 1-2 ani fara sa mai cumpar. Lamele Pegas care vin de la firma care vinde si masina mea cea noua sunt excelente, si am cumparat un pachet cand am comandat o lama de banzic din Anglia si mi se parea ca platesc prea mult transportul pe un singur produs. Lamele care se gasesc la noi sunt medii, dar macar se gasesc si nu sunt foarte scumpe - comparand vechile facturi am constatat ca lamele Niqua s-au scumpit de peste 2 ori, in Germania. Sunt si la firme online care trimit in Romania, de multe ori transportul e scump, dar ne putem grupa pentru comenzi comune.

Ti-e clar ca am remarcat postarea,oricat de rar intru, asa ceva nu-mi scapa
Te-am lasat sa fierbi un pic,poate de invidie,who knows.Ma bucur pentru tine,pentru satisfactia pe care ti-o aduce o astfel de scula.Cred ca ar trebui sa te scoatem din forum ai intrat la categoria lux,la ''Royce-Rolls''.
Gata cu gluma...saa-mi bag picioru' ,ce ciudaa mi-ii.
Dragul meu,sa-l folosesti sanatos,la multe si interesante lucrari!

saaaa-mi.....

apropo' ,am mai gasit o jucarie faina si de precizie ,pe retea.Asa de dragul de-a sti ce-i prin lume la capitolul traforaj;
http://knewconcepts.com/power.php

Da, cred ca cunosc sentimentul; m-am simtit si eu invadat de el uneori, cand te intrebi ce afaceri cu statul are familia de-si permite unul asa ceva, sau daca a castigat loteria, sau daca a spart banca si inca n-a fost prins. In cazul meu nu e niciuna, ci un concurs de imprejurari: niste venituri destul de bune, o sotie intelegatoare (cu hobby-ul asta macar stie tot timpul unde ma aflu si ce fac, spre deosebire de altele mai ghinioniste) si ocazia drumului pana la Munchen, care a facut ca transportul sa coste, cu adunari si scaderi, doar 15 euro.
Inutil sa mai spun ca orice pasionat de traforaj, membru si ne-membru, este binevenit sa testeze scula cand trece prin Timisoara, fara fasoane si protocol. Inclusiv cei ce m-au vizitat deja sunt bineveniti sa se intoarca. I-am numarat de trei ori, si tot zero sunt .
La exclusivitate, lux, Rolls-Royce ma gandeam si eu - pana am dus masina in atelier si am inceput sa lucreaz cu ea. In mai putin de o saptamana a devenit o masina ca oricare alta - e rusinos cat de repede te obisnuiesti cu lucrurile bune. Si are si o parte mai trista, cu toate ca nu stiu cati o pot sesiza: de acum nu mai am la ce sa visez. Un vis implinit e un vis terminat. Se compenseaza, cum ziceam, cu munca la masina - zici ca visezi permanent sub influenta unor droguri de buna calitate (asa am auzit, nu stiu din experienta).
Referitor la knewconcepts, oamenii care au inventat arta de a vinde rame de ferestau de sute de dolari unde mergeau struna si cele de zece, stiam de masina lor si ma apucasem sa ma "inspir" din ea pentru un proiect propriu. Schema seamana ca principiu cu cea de la Eclipse, cu cursa lunga si miscare verticala. Dar aparatul este in principiu pentru traforajul de bijuterie (in bijuterii se traforeaza destul de mult, cu lame mult mai fine decat ale noaste, mergand pana la 6/0) pentru traforaj de lemn e cam mic. Insa planul poate fi scalat.
Revenind la Rolls-Royce - si cu riscul de a provoca alta criza de invidie, care sa tina cateva luni - am avut privilegiul de a casca intensiv gura la astfel de bijuterii ale artei si tehnicii in vacanta de anul asta. OK, stiu ce-o sa ziceti, daca am dat banii aia pe Pegas de unde mi-am mai permis si vacanta? Pai asa facem noi, strangem cureaua tot anul ca sa vedem lumea o saptamana. Sa stai in intersectia de langa oglinda langa doua Bentley cabrio si sa te uiti cum tot trec Rolls-uri, Ferrari, Porsche, Maserati si alte bijuterii prin fata cazinoului, ei da, a fost frumos...

Sincer, nu tare m-am gandit la partea materiala necesara achizitionarii unei astfel de scule.Stii ,eu sant un artist prin definitie,iar artistii nu-s foarte atenti la preturi.Defapt ,asa am ajuns la concluzia ca sant un mare artist...niciodata nu am bani
Cat priveste ''visul implinit''...noah asta-i o problema! In ceea ce ma priveste ,aproape pot sa spun ca am renuntat la traforaj.Nu am renuntat de tot.Nu prea mai tai forme de dragul frumosului,de dragul unui obiect frumos,de dragul designului.Tai piese cu forme complicate pentru altfel de proiecte ,cateodata ,cand am nevoie.
Nici nu stiu daca sa-ti spun sau nu,un exemplu de proiect la care lucrez,n-as vrea sa te influentez,sa renunti la traforaj.Idea-i ca trebuie sa fie ceva util,nu neaparat frumos .Si daca se poate sa fie despre energii alternative.
Da stiu, am schimbat total vorba si directia dialogului ,dar asta-i ceea ce am de spus.
Totusi, mi se pare prea important ca sa nu impartasesc cu voi,cu toti de pe forum ;
http://www.iedu.com/Solar/Panels/#Plenum

Felicitari pentru idee, intotdeauna ti-a placut sa fii in avangarda - inclusiv pe forum se poate spune ca ai "dus trena". Pe mine m-a intrebat un amic daca nu vreau sa ma implic cu traforajul intr-un proiect colectiv de super-boxe de concert, cica aveau nevoie de tolerante foarte stranse, de sutimi de milimetru! N-am putut decat sa rad. Tolerante de sutimi la constructii de lemn! unii nu au auzit de "precizia de tamplarie". E dreept ca recent am taiat si roti dintate (si mai si merg) dar la piese mari, expuse schimbarilor de mediu, sa ceri sutimi e exagerare curata.
Ideea, asa cum o vad si eu, este ca experienta in traforaj ne da alta vedere asupra unei game foarte vaste de lucruri pe care altii le matura foarte rapid, "cum naiba sa faci asa ceva?". Multe piese se pot face din lemn, si multe piese din lemn se pot face fara probleme pe traforaj, de la filigrane la metri patrati. Sau la rafturile din atelierul meu - acum nu le-as mai face la traforaj, ca am mai invatat cate ceva, dar atunci au mers struna.
Uneori am si eu impresia ca ma "plafonez", ca nu m-as mai apuca de lucrari "prea simple", dar totul dureaza pana incep sa tai la un proiect nou. Pe urma nu ma mai opresc. N-ar trebui sa ne luam dupa... forum.